Domnule Președinte, Doamnelor și Domnilor Senatori!
Datorez prezența mea în Senatul României alegătorilor din județul Vaslui. Ei mi-au acordat mie, unui fecior al Basarabiei, onoarea să-i reprezint în Camera Superioară a Parlamentului României gest pentru care le sunt profund recunoscător.Drumul meu către această catedră a fost lung și greu.Lungimea se măsoară în durata vieții a două generații, iar greutatea - în ani lungi de suferință, de jertfă și de luptă, ani grei căzuți pe umerii "Romanilor Basarabiei Moldave".
Prima generație a fost cea de sacrificiu a părinților mei, înstrăinată cu forța de Patria-Mamă, trecută prin fața plutoanelor bolșevice de execuție, prin foamete organizată și deportări sălbatice, prin expropriere și deznaționalizare.
A doua este generația mea, care s-a smuls miraculos din lanțurile celui mai odios imperiu. În 2018 se vor face 30 de ani de la constituirea În Basarabia a unei ample mișcări de eliberare națională. Sunt exponentul acelei mișcări. Marile Adunări Naționale din 1989, 1990 și 1991, Podurile de Flori, podurile de carte și de suflet, semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană - sunt trepte care m-au adus pas cu pas către acest moment pe care-l consider emblematic și providențial.
În același an 2018 se vor face 100 de ani de la Marea Unire, act întrerupt de agresiunea bolșevică, ori, obiectivul major al Mișcării a fost și este refacerea unității naționale a tuturor românilor.
Ca exponent plenipotențiar în Senatul României, voi să dau un semnal sutelor de mii de basarabeni – veterani ai Mișcării – decepționați de acțiunile trădătorilor și agenților infiltrați, precum și zecilor de mii de tineri unioniști care au venit în ultimii ani să ne completeze energic rândurile, că adevărata Mișcare nu a dispărut și istoricește ea își urmează calea neabătut, deoarece, așa cum spunea Eminescu, însăși magistra istorie cugetă încet, dar sigur și neabătut.
Este adevărat că dihonia vrăjmașă ne-a tot subminat punțile de apropiere și ne-a adâncit vadurile. Ea a permis forțelor străine să țină Republica Moldova în planurile geostrategice ale unui război hibrid permanent.
Pe noxe de fals și minciună s-a dospit anul trecut și urcarea în fotoliul de președinte al RM a exponentului celui mai reacționar și antiromânesc partid. Sarcina lui este să anihileze românismul și românitatea Basarabiei, să semene deznădejdea, dezbinarea și ura interetnică. Scopul este stimularea continuă a exodului și schimbarea raportului etnic al populației în defavoarea națiunii titulare, proces în plină derulare. Iată că, ceea ce nu au reușit regimul țarist în 106 ani și tancurile sovietice în 1940 reușește azi corupția. Fiindcă Dodon nu este alesul cetățenilor Republicii Moldova, el este produsul celui mai corupt regim din Europa. Este făcătura ieșită din concubinajul oligarhiei de gașcă locală și a celei cu ambiții neo-imperiale rusești.
România, ca parte componenta a UE, poate face mult pentru păstrarea parcursului european al Republicii Moldova ca unică șansă de salvgardare a viitorului nostru comun. Un prim pas în această direcție, ca reprezentant al alegătorilor mei, dar și ca mesager al celorlalți conaționali ai mei, îl vad în crearea zonei economice libere la frontiera cu RM, precum și inițiativa ce mi-o asum a creării unei vămi comune. Voi depune proiectul și voi cere susținerea întregului corp legislativ indiferent de culoarea politică.
Stimați colegi!
În altă ordine de idei, vă mărturisesc o stare de neliniște și descumpănire care m-a cuprins în scurtă vreme de la începerea sesiunii noastre. Nu m-am așteptat ca după o campanie electorală relativ liniștită să intrăm brusc în zona unor turbulențe sociale grave și criză politică.
În condiții normale îmi schițasem să abordez pentru debutul parlamentar două probleme mari ale spațiului pe care îl reprezint. Sunt problemele dezvoltării județelor de Est ale României și cele ale aprofundării relațiilor multilaterale cu Republica Moldova. În perspectiva centenarului Marii Uniri consider că aceste doua probleme trebuie să ocupe un loc aparte în noul proiect de țară reunită. Repet: reunită, nu dezbinată.
În contextul politic actual țin să amintesc că România a reușit realizarea celor mai importante deziderate naționale doar atunci când clasa politică a convenit să colaboreze în numele unor obiective naționale majore. Așa a fost la 1918 când s-a realizat Marea Unire. Așa a fost la 21 iunie 1995 când partidele parlamentare au semnat Declarația de la Snagov a strategiei naționale pentru pregătirea aderării României la Blocul NATO și la Uniunea Europeană.
Mă întreb și vă întreb: Este spiritul de la 1918 și cel de la Snagov patrimoniu național? Cu siguranță este. Haideți să-l recapitalizăm astăzi, să începem a construi pe fundamentul lui o Românie nouă, curată, respectată, unită și dreaptă.
Premisele acestui spirit deja bat cu putere la ușă. De data aceasta inițiativa nu vine de la politicieni.Ea vine de la popor, de la sutele de mii de cetățeni ieșiți în stradă. Îndemnul lor este cât se poate de simplu: partidele și politicienii, cei care întruchipează azi voința politică a statului, trebuie să convină asupra celui mai important proiect de țară – cel al stabilizării României în parametrii democrației mature, consolidate, cu zero corupție și cu politicieni integri.
Apelul meu este să dăm curs acestui îndemn și să oprim aici războiul politic. Războiul Palatelor trebuie să înceteze. Hic Et Nunc. Aici și acum! Haideți să nu ne cheltuim energiile în lupte sterile.Să ne concentrăm puterile și inteligența pe așteptările românilor. Să arătăm că generația noastră, in anul de grație 2018, este vrednică de marii noștri înaintași, făuritori ai Unirii de la 1918.